Poliţia a retras avizul de funcţionare a radarelor fixe amplasate în ţară în urma unor contracte încheiate de primării cu societăţi particulare. Singurul sistem de depistare a vitezei care rămâne în funcţiune este cel de pe DN 1, care aparţine în totalitate Poliţiei.
Suspendarea aparatelor radar fixe amplasate de autorităţile locale a fost cerută de şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă. Decizia a intrat în vigoare începând cu 24 aprilie 2009, iar motivul, potrivit unor surse, ar fi lipsa cadrului legal general de funcţionare pentru aceste sisteme. Şeful Direcţiei de Poliţie Rutieră din IGPR, Lucian Diniţă, a confirmat pentru NewsIn suspendarea activităţii radarelor. “Am retras avizul de funcţionare până la reglementarea situaţiei", a declarat el pentru NewsIn, fără să dea amănunte. Potrivi unor surse citate de NewsIn, radarele fixe ale căror avize au fost retrase au fost montate de trei societăţi comerciale în judeţele Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Cluj, Giurgiu, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea. Potrivit IGPR, tronsoanele de drum cu risc ridicat de accidente rutiere pe fondul nerespectării limitei legale de viteză sau a comiterii altor contravenţii vor fi supravegheate prin intermediul radarelor mobile de pe maşinile de poliţie şi se va acţiona cu oprirea în trafic şi sancţionarea imediată, anunţă IGPR.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) anunţa, pe 30 aprilie, că va cere în justiţie anularea unor contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu respectă legislaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
ANRMAP efectuează, în urma unor sesizări neavenite din partea Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), controale în toată ţara privind amplasarea radarelor fixe şi respectarea contractelor de achiziţie publică, se arată într-un comunicat al instituţiei. În urma controalelor efectuate în judeţele Cluj, Mureş şi Braşov, echipele de control au aplicat amenzi totale de 140.000 de lei pentru două primării care nu au respectat procedurile privind contractele de achiziţie publică, Consiliile Locale urmând a revoca hotărârile de încheiere a contractelor.
